Păsturi de traistă

Altfel de „scrieri” din „albumele de artă” ale bunicelor noastre: păsturi de traistă, cele din fotografie sunt lucrate în anii ’20 ai secolului trecut.
Este tipul de șervet în care se înveleau bucatele luate „la pachet” pentru prânzul la lucru.
Aici sunt două tipuri : cea numită „boierească” este cea mai colorată. În afara nonculorilor alb și negru s-au folosit doar trei culori : roșu, galben și albastru. Vărgile principale din câmpul păsturii sunt tricolore. Tricolorul era foarte mult folosit în Ardeal în țesături și port, atât până la eliberare și Marea Unire, dar și după.
Șrvetul este țesut în două ițe la capetele cu flori și în 4 ițe la câmp. Materialul folosit este cânepa albită și vopsită în culori vegetale. Era numită „boierească” fiindcă era lucrată din fir subțire, chiar dacă era cânepă, albit și era țesută cu modele la capete asemeni unui chindeu. Păsturile folosite zilnic la câmp erau mai simple, mai groase și doar albe cu una-două dungi la capete, fără ciucuri.
Cea de a doua păstură „cea domnească” este cea albă, țesută în urzeală „șir în dinte”, mai rară, în două ițe, cu florile lucrate cu rost închis. Țesătura este mai subțire, ca la iile țesute în casă și aceste păsturi se țeseau la capete pânzelor pentru ii. Păstura „domnească” era țesută din bumbac sau in albit și era numită așa fiindcă imita (ca grosime) șervetele de la oraș.
Iată doar câteva înformații ce pot fi „citite” din astfel de „scrieri”.